Acvariu Constanta

Acvariul Constanţa, prima secţie a Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, amplasat la malul mării pe faleza Cazinoului, în imediata vecinătate a acestuia, este şi primul acvariu public din România şi a fost inaugurat la 1 mai 1958.
Clădirea care îl adăposteşte, construită la începutul sec. XX, a trebuit reamenajată în totalitate, ea având, până în anii 1950, altă destinaţie.
Acvariul constănţean a rămas cea mai mare instituţie de acest gen din ţară, deşi ulterior şi alte muzee de ştiinţe ale naturii au înfiinţat secţii cu acelaşi profil.
Spaţiul expoziţional este destinat prezentării expoziţiei permanente de faună şi floră acvatică în 57 de bazine, dar şi expoziţiilor temporare cu tematici de biologie, ecologie acvatică şi pescuit marin.
Instituţie muzeală inedită pentru muzeele de ştiinţe naturale din ţară datorită patrimoniului său expoziţional format în exclusivitate din organisme vii, acvariul constănţean deţine şi colecţii naturalizate de peşti şi nevertebrate marine şi dulcicole, aparţinând diferitelor zone geografice ale globului.
Pentru a facilita prezentarea vieţuitoarelor dar şi accesul vizitatorilor la informaţii, patrimoniul expoziţional este reprezentat de peste 100 specii (1300 exemplare ), de vieţuitoare acvatice este structurat pe mai multe secţii. Repartizarea organismelor acvatice pe secţii are la bază criterii ecologice şi biogeografice, iar în cadrul secţiilor la amplasarea diferitelor specii în bazine s-a respectat pe cât posibil, criteriul taxonomic.
Secţia Marină
Această secţie adăposteşte specii de peşti şi nevertebrate din Marea Neagră şi migratori din Marea Mediterană.

Este cea mai mare şi reprezentativă secţie a Acvariului, atât prin capacitatea bazinelor cât şi importanţa speciilor prezentate. Cel mai mare bazin (30 mc) adaposteşte şi cea mai mare colecţie de sturioni renumită pentru importanţa ei stiinţifică şi pentru longevitatea
exemplarelor în captivitate (18-20 ani). Sunt prezentate toate cele 4 specii de sturioni (morun, păstrugă, nisetru, cegă), relicte ponto-caspice, unele exemplare depaşind talia de 150-180 cm.

Interesante pentru vizitatori sunt şi speciile non economice, mai puţin cunoscute ca pisica de mare, scorpia şi dragonul de mare, steluţele de mare, caluţul, acul şi aţa de mare, corosbinele şi cocoşeii de mare, etc. O atracţie deosebită pentru publicul vizitator o constituie prezenţa bazinului de recif unde este prezent peştele clovn, peştele chirurg, domnişoarele azurii şi albe, precum şi ariciul de mare.
Secţia dulcicolă
Secţia dulcicolă prezintă specii de peşti şi nevertebrate de apă dulce, care populează balţile şi lacurile litorale dar şi apele Deltei Dunării. Alături de cunoscute specii de ciprinide, crap, caras, roşioară, babuşcă, plătică, sunt prezentate şi rapitoare ca somn, şalău, biban şi ştiucă
Peşti exotici

Foarte bine reprezentată este şi ihtiofauna exotică, aparţinând diferitelor ecosisteme dulcicole din zone tropicale şi subtropicale ale continentelor Asia, Africa, America şi chiar Australia.

Varietatea deosebită de formă şi culoare este pusă în evidenţă prin prezenţa a celor peste 50 de specii care populează cele 4 secţii de peşti exotici printre care amintim: 3 varietăţi de peşte Piranha, peştele cuţit, peştele înger, peştele lopată, peştele pisică etc.